Cititul şi sănătatea

Se știe că obiceiul cititului este de folos pentru cunoaștere și comunicare, pentru dezvoltarea armonioasă a personalității și înțelegerea vieții. Nu foarte des auzim în schimb argumente care să pună în legătură cititul și sănătatea. Impactul acestei ocupații asupra stării de sănătate este totuși real și se bazează pe un mecanism simplu al experimentării emoțiilor produse de confruntarea cu ideile, reflecțiile, gândurile, sentimentele și situațiile expuse prin intermediul artei literare.
     Astfel, un studiu publicat în 2011 arată că efectul lecturii unor fragmente de ficțiune (probat prin metode de scanare a creierului în timpul lecturii) este același cu al trăirii „pe viu” a experienței descrise (1). Alte cercetări recente au arătat că identificarea cu personajele fictive îmbună­tățește abilitățile sociale și capacitățile empatice (2).

    Mai mult, un studiu pe această temă realizat de „Health Inequalities Research Institute” al Universității din Liverpool (3) relevă faptul că, prin urmarea unui program de lecturi, pacienții suferind de depresie își îmbunătățesc situația medicală. S-au observat progrese din punct de vedere social (prin creșterea încrederii în sine și reducerea izolării), mental (prin dezvoltarea capacității de concentrare și stimularea interesului pentru învățarea de lucruri noi și descoperirea de căi noi de înțelegere a lumii) și psihoemoțional (prin creșterea gradului de conștientizare a propriei persoane și a abilității de a clarifica unele probleme care țin de comportamentul propriu). Studiul stabilește, de asemenea, genul de literatură care funcționează în această privință și mecanismele acestui impact asupra bolii depresive. Este interesant că poezia are un loc important în acest context.
    Dincolo de studii, obiceiul cititului zilnic îți oferă ocazia de a te întâlni cu propriile gânduri, de a te vedea pe tine însuți ca într-o oglindă. Nu există cale mai eficientă de a verifica ce se întâmplă în forul tău interior – ca să folosesc o expresie dragă lui Marin Preda – decât să urmărești gândurile altora, prin lectură, iar prin aceasta să vezi efectele în ceea ce te privește. Aceleași efecte benefice pentru sănătatea psihoemoțională le oferă și scrisul, la care ne vom referi poate cu altă ocazie. Merită menționată în special o investigație făcută de un profesor de la Universitatea din Texas care vorbește despre scris ca proces terapeutic (4).
    Conform statisticilor, deprinderea de a citi pare a fi în scădere, dar nici nu există demersuri suficiente la nivel instituțional pentru promovarea lecturii. Problema pare a fi localizată în primul rând în familii, unde părinții nici măcar un ziar nu mai cumpără, darămite o carte. Iar în ceea ce privește mass-media și teoreticul ei rol educațional, mă tem că nu prea mai este cazul să avem așteptări. Școala, la rândul ei, nu mai cultivă cu adevărat cartea, dacă a făcut-o vreodată. Dacă ar fi după mine, aș scoate din curriculum o mulțime de materii care se doresc a fi de comunicare și aș include o oră pe săptămână de lectură cu voce tare în care fiecare elev să citească în clasă fragmente din mari autori clasici sau contemporani – un fel de oră de citire, extinsă la toate clasele până la bacalaureat. Dacă ar realiza ce pierd necitind, mulți și-ar schimba stilul de viață, iar drumul la bibliotecă le-ar deveni un obicei de mare preț.
    Lucrurile stau mai bine în Vest, chiar dacă sunt și acolo unele probleme. În Germania am văzut cum majoritatea profesorilor (inclusiv cei de chimie, fizică, matematică sau biologie) le vorbesc elevilor la începutul orei, trei sau cinci minute, despre o carte, o idee, un film, o expoziție. Mai mult, familiile (multe dintre ele) țin acasă săptămânal, cu vecinii și prietenii, un fel de oră de lectură, în care se citește cu glas tare dintr-un autor clasic sau contemporan. De asemenea, la televizor se vorbește mult despre cărți, iar scriitorii adevărați sunt invitați să vorbească. Rezultatul? Mai mulți tineri citind, în parcuri, pe iarbă vara, în trenuri, în metrou, în autobuze, tineri care știu să exprime o opinie cu decență și claritate.
    Dincolo de beneficiile pentru sănătate – evidente și probate științific – ni se întâmplă adesea să auzim o poveste care în mod misterios rezonează cu ceva din noi. Este ceva în lectura unei cărți care ne face să tresărim. E trăirea altcuiva, experiența pusă în cuvinte a unei persoane despre care nu știm prea multe, dar cu toate astea are un înțeles pentru noi. Mai mult, simțim un fel de curaj sau elan sufletesc în a merge pe un drum de care până acum nu prea eram siguri. Nu este oare acesta un alt câștig miraculos și neprețuit al lecturii unei cărți adevărate?

(Articol publicat în Viaţa medicală, nr. 51, ianuarie 2017. Autor. Psiholog Vasile Baghiu) 


Bibliografie:
1. Mar RA.The neural bases of social cognition and story comprehension. Annu Rev Psychol. 2011;62:103-34. 

2. Kidd DC, Castano E. Reading literary fiction improves theory of mind. Science. 2013 Oct 18;342(6156):377-80. Epub 2013 Oct 3. 

3. Billington J, Dowrick C, Hamer A, Robinson J, Williams C. An investigation into the therapeutic benefits of reading in relation to depression and well-being. Liverpool Health Inequalities Research Institute. 2010 

4. Pennebaker JW. Writing About Emotional Experiences as a Therapeutic Process. Psychological Science, Vol. 8 no. 3:162-166. 1997 May

Postări populare de pe acest blog

Terapia narativă în nursing

Riscurile pentru sănătate ale muncii didactice